S-a terminat Austria?

S-a terminat Austria?

„Austria nu este complet construită. Oricine are această viziune trăiește departe de realitate”. Declarația lui Andreas Pfeiler, managing director al Asociației Stone Ceramics, este destul de provocatoare - și destul de deliberat aleasă. Este un răspuns la cererea de reducere drastică a utilizării terenului. Mai exact: pentru a reduce consumul zilnic de teren de la 11 la 2,5 hectare. Cel mai recent a fost înființat de organizația de mediu WWF.

Cerință parțial îndeplinită

Consumul de sol sau utilizarea terenului se referă la etanșarea solului de către structuri precum clădiri sau drumuri, astfel încât precipitațiile să nu mai poată pătrunde în el. Potrivit cifrelor disponibile publicului, aproape exact 3,7 la sută din suprafața țării a fost sigilată în 2024. Prostia cu cererea organizațiilor de mediu este că aceasta a fost deja satisfăcută parțial.

Acest lucru este subliniat de cercetătorul de piață Andreas Kreutzer, care se ocupă intens de această problemă. În 2024, utilizarea terenurilor a scăzut pentru al doilea an consecutiv - cu 15,5 la sută. Consumul zilnic de teren în 2024 nu a fost deci de 11, ci de 6,75 hectare. Kreutzer atribuie declinul la doi factori: pe de o parte, s-a datorat sectorului slab al construcțiilor - și, prin urmare, nu este durabil. Pe de altă parte, „Strategia Solului Austria” aprobată de state și municipalități în februarie 2024 ar fi putut avea și un efect de amortizare.

Reprezentantul asociației comerciale Pfeiler își vede opinia confirmată de fapte. Înțelege însă diferitele interese: "Ne aflăm într-o zonă de tensiune care trebuie cântărită cu atenție: există un interes legitim în folosirea cu moderație a terenului limitat. Pe de altă parte, populația crește și odată cu ea și nevoia de spațiu de locuit și infrastructură", spune Pfeiler. "Voi lua doar exemplul tranziției energetice: pentru o turbină eoliană ai nevoie de un drum de acces și de o fundație. Nu va funcționa fără lucrări de construcție." Dar, continuă Pfeiler: „Trebuie să procedăm mai inteligent și să găsim un echilibru între diversele interese cu soluții flexibile. O țintă rigidă precum ținta de 2,5 hectare nu ne va duce nicăieri”.

În vară, industria materialelor de construcții a publicat documentul de poziție „Austria nu este terminată!” prezentat în care „arată perspective pentru un viitor durabil, atât în ​​ceea ce privește construcția, cât și utilizarea terenului”. Acest document de poziție a fost discutat recent cu un grup de experți de top din Viena. Titlul evident și probabil retoric al evenimentului: „Este Austria terminată?”

Pfeiler a clarificat poziția industriei materialelor de construcții: „Industria austriacă a materialelor de construcții se consideră că are o responsabilitate aici și caută dialog cu părțile interesate pentru a găsi împreună soluții viabile cu privire la modul în care utilizarea terenului poate funcționa în mod durabil”. Pentru a găsi echilibrul necesar între interesele individuale, este nevoie de „gestionarea strategică a terenurilor cu obiective clare”, a explicat Arthur Kanonier, șeful departamentului de cercetare pentru politica și managementul solului de la Universitatea de Tehnologie din Viena. Aproximativ 6.000 km² din suprafața locală au fost deja folosiți, aproximativ jumătate din ei este dedicat terenurilor pentru construcții și un sfert din acesta este încă nedezvoltat. Odată cu creșterea populației, crește și presiunea asupra spațiului disponibil. „Ordinea zilei nu este extinderea, ci densificarea zonelor care au fost deja dezvoltate”, a spus Kanonier.

Compactarea poate avea o contribuție semnificativă la utilizarea economică a solului. Arhitectul Armin Mohsen Daneshgar a explicat potențialul de a adăuga etaje la clădirile existente: „Acoperișurile Vienei oferă aproximativ trei milioane de metri pătrați de spațiu pentru 200.000 de apartamente”. Se poate construi cel puțin un etaj, dar de obicei mai multe, fără a afecta calitatea vieții etajelor inferioare. Alte efecte pozitive: grădinile de pe acoperiș ca oaze verzi și economii de energie de până la 80% dacă clădirea existentă este, de asemenea, renovată ca parte a extinderii.

Pfeiler consideră, de asemenea, compactarea ca fiind o pârghie centrală. El se gândește, de asemenea, la utilizarea terenurilor pentru construcții care au fost deja dedicate: „De ce să sigilați noi suprafețe când peste 67.000 de hectare sunt dedicate terenurilor pentru construcții, dar nu sunt folosite?” Mobilizarea acestor zone este una dintre sarcinile majore. Aceasta a inclus goluri în clădiri în interiorul orașului, extinderea spațiilor de acoperiș existente și creșterea densificării clădirilor existente.

"Bineînțeles că suntem interesați ca construcția să aibă loc. Dar vrem să acționăm responsabil și ne angajăm în acest sens", a explicat Roland Hebbel de la Asociația Centrală a Producătorilor de Produse pentru Construcții Industriale. Pentru el asta înseamnă: clădire nouă, da, dar durabilă. Daniel Fügenschuh, președintele Camerei Federale a Inginerilor Civili, a cerut, de asemenea, o schimbare de direcție: "În fiecare an folosim o zonă de dimensiunea Eisenstadt. Acest lucru crește riscul de inundații, insule de căldură și alte dezastre". Soluția sa: folosiți mai bine clădirile și centrele orașelor existente. Renovările, mobilizarea zonelor dezafectate și reconversia vechilor zone comerciale ar putea aduce o contribuție semnificativă la crearea de noi spațiu de locuit fără a utiliza teren suplimentar.

Strategia funciară austriacă urmărește reducerea substanțială a utilizării terenurilor până în 2030. Programul guvernamental actual definește diferite puncte de plecare pentru construirea fără sol, cum ar fi prioritizarea reciclării terenurilor față de reamenajări și renovării față de construcțiile noi. Acum vom vedea ce înseamnă acest lucru în practică.

„Ne vedem confirmați în eforturile noastre din ultimii câțiva ani”, spune directorul general al asociației, Pfeiler. Asociația comercială a promovat de ani de zile măsuri precum clădirea densă, „pentru că aceasta economisește și energie”. În plus, materialele de construcție minerale sunt durabile, circulare și multifuncționale și permit construirea la înălțimi mai mari și cu densități mai mari. Reprezentantul producătorului de produse pentru construcții Hebbel: „În acest fel, terenul de construcție poate fi mobilizat și utilizarea terenului poate fi minimizată.”

Fapte despre utilizarea terenurilor în Austria

• Bereits genutzt: 5.902 km² (7 Prozent der Staatsfläche)
• Davon versiegelt: 52,5 Prozent (3,7 Prozent der Staatsfläche)
• Flächenneuinanspruchnahme 2024: 24,7 km² (minus 15,5 Prozent zum Vorjahr)
• Täglicher Durchschnitt 2024: 6,75 Hektar
• Gewidmetes, unbebautes Bauland: rund 67.000 Hektar
• Wohnbedarf Wien: rund 15.000 neue Wohnungen pro Jahr
• Potenzial Wiens Dachflächen: 200.000 Wohnungen